Data de 1 aprilie 2026 a marcat un moment de o înaltă ținută spirituală și simbolică în Orientul Tulcea, care a găzduit lucrările Capitulului de Roza Cruce „Elohim” nr. 5 din Constanța. Această ținută regulară, desfășurată într-o atmosferă de aleasă vibrație fraternă, a reunit o prezență constantă și dedicată a Cavalerilor, confirmând vitalitatea și coeziunea membrilor noștri din regiunea sud-estică a țării. Alegerea spațiului de la porțile Deltei Dunării pentru o lucrare a unui Capitul constănțean subliniază caracterul unitar și deschiderea care definesc Ordinul nostru.
Evenimentul a fost cu atât mai remarcabil cu cât a beneficiat de prezența onorantă a unei delegații la cel mai înalt nivel a Supremului Consiliu de Grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România. Lucrările au fost girate de participarea Prea Ilustrului Frate Stelian Nistor, 33°, Suveranul Mare Comandor, alături de alți distinși demnitari. Prezența acestora a oferit o greutate instituțională deosebită, consfințind rigoarea și calitatea activității desfășurate.
Capitul Elohim – Templul Tulcea
Reluarea lucrărilor Capitulului în acest cadru festiv a urmat cu strictețe reperele tradiționale. Un prim punct al ordinii de zi a fost dedicat asimilării experiențelor anterioare, prin prezentarea coloanei gravate a întâlnirii precedente, un act necesar pentru menținerea continuității intelectuale. Momentul de apogeu al întâlnirii l-a constituit, însă, desfășurarea Cinei Mistice. Acest ceremonial, cu profunde valențe inițiatice, nu este doar un prilej de comuniune, ci reprezintă însăși inima practicilor Roza Cruce, simbolizând speranța, iubirea și renașterea spirituală.
Valoarea fundamentală care a radiat pe parcursul întregii reuniuni a fost fraternitatea. Participanții au reafirmat faptul că această virtute acționează ca un liant indestructibil, care unește toți membrii dincolo de orice distincție legată de grade, funcții administrative sau diferențe inerente. Într-o lume adesea marcată de ierarhii rigide, spațiul Capitulului a oferit o lecție de egalitate și respect reciproc, arătând că esența lucrării masonice rezidă în armonia interioară și în grija purtată celuilalt.
Suspendarea lucrărilor a lăsat în inimile celor prezenți un puternic sentiment de împlinire. Spiritul acestei zile excepționale a fost perfect surprins de reflecția unuia dintre Cavalerii participanți:
„Unitatea dintre noi s-a dovedit a fi mai puternică decât orice diferență de grad, întărind legătura care ne definește ca frați. Astăzi nu am fost doar prezenți, ci am lucrat împreună în deplin spirit de fraternitate, respect și armonie.” Prin această ținută regulară, Capitulul „Elohim” nr. 5 demonstrează că lumina Tradiției este vie și continuă să ghideze pașii noștri spre perfecționare.
