Conform prevederilor Statutului şi Regulamentului Supremului Consiliu al R.S.A.A. din România, „Consiliile Kadosh celebrează ca zi festiva 13 ianuarie”.

Consiliul Kadosh „Constantin Moroiu” a organizat, ca în fiecare an, această sărbătoare. În acest an, ziua Consiliilor Kadosh a fost organizată împreună cu Consiliul Kadosh „Jacques de Molay”.
Găsirea unui spaţiu disponibil adecvat acestei celebrări face ca data exactă să fie 13 ianuarie sau o zi cât mai apropiată de 13 ianuarie. Întâmplarea face (deşi ştim că nimic nu este întâmplător!) ca anul acesta celebrarea să fi fost organizată în data de 15 ianuarie, o dată importantă pentru poporul român şi din păcate din ce în ce mai ignorată.

La sărbătoarea Kadosh din acest an au fost prezenţi 47 de fraţi scoţieni din Bucureşti, Braşov, Brăila, Suceava, Timişoara, inclusiv o delegaţia a Supremului Consiliu al R.S.A.A. din România condusă de Suveranul Comandor.

Deşi faţă de celelalte sărbători ale Corpurilor rituale ale R.S.A.A. din România, Sărbătoarea Kadosh nu are un Ritual specific, solemnitatea zile a fost marcată aşa cum se cuvine.
După alocuţiunile Comandorilor celor două Consilii Kadosh organizatoare au fost prezentate două înscrisuri menite să marcheze acest eveniment.

Prima a vizat o scurtă introducere la o lucrare mai amplă legată de apariţia gradelor cavalereşti, subiect extrem de captivant şi complex prin prisma contextelor politic (regalitatea engleză, regalitatea franceză, Sf. Scaun, Sfântului Imperiu Romano-German) şi religios (anglicanism, protestantism, catolicism), al curentelor filosofice şi esoterice la modă în acea perioadă (Hermetism, Ocultism, Cabala creştină etc.) şi a nostalgiei epocii cavalereşti (apariţia şi desfiinţarea/transformarea unor ordine iniţiatice) şi mişcări interne în masonerie (de ex. apariţia primei Mari Loji).

Cea de a doua prezentare a avut ca punct de plecare data de 15 ianuarie, data de naştere a celui considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română, Mihai Eminescu şi a conţinut inclusiv un posibil discurs al lui Eminescu, alcătuit din citate culese din publicistica acestuia. Deşi Eminescu nu a fost mason, prin ceea ce a scris, dovedind un înalt patriotism şi o conştiinţă naţională remarcabilă, el s-a comportat, de facto, ca un veritabil francmason.

În finalul părţii formale a evenimentului, Suveranul Comandor al R.S.A.A. din România s-a adresat celor prezenţi exprimându-şi aprecierea pentru cele prezentate ca şi pentru organizarea întregului eveniment.

A urmat banchetul masonic, cei prezenţi bucurându-se cu cumpătare de meniul condimentat de discuţii frăţeşti care au consolidat sentimentul de apartenenţă la o organizaţie masonică remarcabilă prin realizările sale.